Scumpishorii lui Dinescu

Moartea unei duminici | octombrie 25, 2008

Lunea ca lunea

dar marţea pe dîra melcului

dădui peste crocodilul senil

peste vechilul înhămat la şaretă

gust de tămîie şi scîndură împrăştia apa

şi slujnica morarului se umflase de drojdie

şi-o greblă aduna ţăranii adormiţi pe arie

şi venea caravana

şi filmele mute îmi dezlegau limba

şi strigam crocodilului să intre-n cochilie

şi fluieram calul încîlcit în socoteli

şi dibuiam pruncul lepădat în fîntînă

dar popa cînta, primarul vorbea, plutonierul gîndea

şi oraşul duduia vesel ca o batoză cu ţăranii în pîntec.

Miercurea se sfîrşi războiul

joia începu electrificarea

vinerea lămpile puneau întrebări

sîmbăta se lăsă întunericul

şi duminica nu se mai vedea, nu se mai vedea.

---